Calciu / Magneziu

Toate apele de adancime au o duritate mare. Duritatea apei este determinata de continutul de saruri de calciu si magneziu. O apa cu o duritate sub 6 grade germane este considerata o apa moale. Sarurile de Ca si Mg care formeaza duritatea sunt impartite in doua categorii:

• duritatea temporara (contine carbonati)
• duritatea permanenta (contine non-carbonati).

Mai jos sunt prezentate diferite combinatii de duritate permanenta si temporara cu formulele chimice respective. Sodiul este de asemenea prezent in sursele de alimentare cu apa ale caselor, dar este considerat nepericulos atata timp cat nu este in exces.
Dedurizatoarele pot scoate duritatea pana la limita de 100 grade germane. Daca duritatea este in jur de 30 grade sau valoarea sodiului este mai mare de 33%, atunci nu se poate folosi setarea economica a sarii. Daca duritatea este foarte ridicata, atunci cantitatea de sodiu va fi ridicata dupa dedurizare si este necesara osmoza inversa pentru producerea apei potabile.

Fier / Mangan

Fierul apare natural in apele de adancime sub trei forme: Ferura de Fier (apa este limpede), Fierul Feric (apa rosie) si Complex organic rosu continand fier (Fierul Organic). Fiecare stare poate fi prezenta singura dar si in combinatie cu celelalte. Fierul in prima forma se mai numeste si bicarbonat feros. Apa este limpede cand este proaspata dar devine tulbure in contact cu aerul. Aerul oxideaza ferura de fier si o transforma in Fierul Feric sau hidroxid feric, care este vizibil in apa proaspata si este de culoare rosie. Fierul Organic este o combinatie de vegetatie descompusa si fier. Aceste materii organice sunt cauza culorii rosiatice a apei. Anumite bacterii se hranesc cu fier. Ele oxideaza fierul din feros in feric si il depoziteaza intr-o masa gelatinoasa cu care se inconjoara. Aceste formatiuni gelatinoase sunt periculoase pentru ca pot bloca valvele si mediile de filtrare.

Manganul este prezent in multe soluri si sedimente ca si in roci carora structura le-a fost modificata din cauza caldurii si presiunii.  Manganul se gaseste in apele de adancime intre 2-3 mg/litru. Este greu de eliminat datorita conditiilor care trebuie indeplinite (PH, raportul bicarbonati /carbonati, si de prezenta altor minerale in special Fe).
Pentru eliminarea acestor impuritati se foloseste Deferizarea / Demanganizarea care este bazata pe procesul de filtrare

Clor

Adaugarea de clor în apa potabilã a început la sfârsitul secolului 19, iar din 1904 a devenit metoda standard pentru tratarea apei si pânã în zilele noastre a rãmas la fel.
Clorinarea apei este cea mai ieftinã metodã de dezinfectie a apei, clorul avand un efect remanent (ramane prezent in apa avand o actiune indelungata).
Din nefericire, în combinatie cu alti compusi naturali din apã formeaza Trihalomethanii sau THMs care au un potential cancerigen major.
Studiile arata ca la doua decenii dupã ce a început clorinarea apei au început problemele cu bolile de inimã si cancerul. Eliminarea clorului este obligatorie atat pentru apa de baut cat si pentru cea menajera.
Ca solutii, recomandam filtrarea cu carbune granular activat.

Nitrati

Sunt prezenti de regula in puturile de mica adancime (10 – 20m) si provin din infiltratii ale foselor, fertilizarea solurilor etc.
Ei sunt cancerigeni si pot produce boala Methemoglobinemie (blue baby disease).

Nisip / Mal

Provine din forajele prost facute sau exploatate necorespunzator. Se elimina prin stocarea apei in bazine de retentie cat mai mari pentru sedimentare si apoi filtrare cu denisipator, filtru cu discuri, filtru cu sita, etc. in functie de cantitatea de nisip prezenta si de calitatea dorita.

Turbiditate

Turbiditatea apei se datorează prezentei in apa a particulelor  foarte fine (organice si anorganice) ce se afla in suspensie si care nu sedimenteaza în timp.
O apa tulbure prezinta pericol epidemiologic deoarece particulele in suspensie pot constitui un suport pentru germenii patogeni.
Problema se elimina prin filtrarea cu carbune granular activat. Este indicata folosirea unei statii de filtrare cu spalare automata.

Conductivitate

Apa in general, indiferent de sursa contine pe langa molecule de H2O (apa pura) si o multime de alte substante. Pe masura ce purificam apa conductivitatea scade.
Conductivitatea apei ne da informatii despre compozitia ei chimica si reprezinta concentratia de ioni si miscarea lor.

Miros

Poate fi prezent din mai multe cauze.

• Hidrogen sulfurat
• Alge
• Bacterii formate in boiler

Hidrogen sulfurat

Hidrogenul sulfturat este un gaz care produce un miros de oua clocite in apa. Asemenea apa este nerecomandata pentru baut sau in procese industiale. Cele mai multe ape sulfuroase contin intre 1 si 5 mg/l hidrogen sulfurat. E bine de stiut ca hidrogenul sulfurat nu poate fi depistat in laborator ci doar la fata locului. Hidrogenul sulfurat este coroziv chiar si in concentratii mici si va innegri suprafetele vopsite dandu-le aspect de afumat.
Pentru eliminarea hidrogenului sulfurat se foloseste aerarea apei si  clorinare in cantitati suficiente pentru eliminare si o cantitate de clor rezidual de 3 mg/l pentru fiecare 1 mg de H2S. Se recomanda filtrarea apei cu carbune activat pentru a scoate excesul de clor rezidual.

.